Minifigurinele erau adunate în jurul focului de tabără. Era trecut de apus, iar toți se adunaseră ca să asculte povești cu fantome și monștri, cum le era obiceiul. Însă în seara aceasta li s-a promis ceva deosebit. O poveste atât de înfricoșătoare încât se spunea că nici un cercetaș nu a mai pus piciorul prin pădure anul trecut, de frică. Încă de la început câteva dintre minifigurinele adunate păreau că nu vor face față poveștii. Unora le tremura deja capul de plastic iar alții își adunau piesele din jur și dădeau semne că vor să plece. Doar 5 minifigurine au rămas până la urmă în jurul focului mocnit. Conducătorul de patrulă începu povestea: - Uneori, când luna e plină și atârnă pe cer ca o placă 4x4 rotundă în culoarea alb fosforescent, și câte o minifigurină nechibzuită ajunge să se rătăcească printre mormanele de piese amestecate de la marginea mesei Constructorilor, încep să umble zvonuri prin oraș cum că a fost... separat! - Separat de restul prietenilor adică? întrebă naiv unul dintre cei mai mici participanți la poveste. Deși era din setul 60182, și deci obișnuit cu drumețiile prin natură, minifigurina avea totuși mai puțin de un an și nu știa despre toate pericolele ce așteaptă în umbre. - Nu... mai rău, mult mai rău... Cu toții știm că măreții Constructori găsesc multă fericire în a ne construi și a crea lucruri pentru noi. Însă există o unealtă a lor care destramă toată această muncă. Nu v-ați trezit vreodată în mijlocul nopții cu impresia că ceva mișună afară în fața casei? Ați văzut vreodată o umbră portocalie cum trece ca fulgerul prin fața geamului atunci când stelele nu se văd? - Bunicul zicea că a pățit asta, dar că el vedea ceva gri și urât! spuse altă minifigurină, molfăind încet dintr-o piesă în formă de hot dog. - Da, legendele se schimbă... însă el e mereu același... mereu undeva ascuns într-o cutie de piese, într-un sertar, mereu așteptând acele cuvinte întunecate care îl invocă! - Care sunt alea? întrebară toți în unison. Șeful de patrulă se uită suspicios în dreapta și în stânga, parcă să se asigure că umbra pe care o văzuse trecând printre copaci era doar o placă 1x1 rătăcită sau un șoarece de plastic. Apoi se aplecă spre grupul de minifigurine care se strângea în jurul lui, și în cea mai măruntă șoaptă le spuse cuvintele: „Pfai, iară am greșit ceva!” O liniște ca de cutie de depozitare se lăsă peste luminiș, undeva în depărtare se auzea zumzetul unui  motor M Technic care alimenta lumina din cabană, iar printre cei din jurul focului trecu un fior ca de policarbonat. - Cuvintele astea înseamnă că Constructorului nu i-a ieșit modelul așa cum își dorea, iar piesele vor trebui... separate! - NUUUUU!!! strigară ceilalți. - Iar asta înseamnă, că în curând undeva în noapte se vor auzi acele sunete îngrozitoare, acele click-uri când o piesă e separată de alta. Atunci Separatorul și-a găsit o nouă victimă... - Eh, prostii, mie mi-a spus bunicul că un Separator poate fi învins de orice făcut din LEGO Technic, pentru că nu are părți care să prindă piesele! zise din nou cercetașul cu hot dog-ul, care acum trecuse la niște plăci netede rotunde cu prăjituri ilustrate pe ele. - Nu e adevărat, am fost coleg cu un băiat din setul 60153 și el a zis că a văzut video cu un separator care desface motociclete Technic în 5 minute, că are ca un fel de vârf îngrozitor în frunte, cu care scoate axuri de Technic așa cum scoate bunica sâmburii din prune! Deși afirmația minifigurinei înfometate adusese puțină liniște, acum această informație nouă reaprinse neliniștea printre cercetași. - Și figurinele mari Star Wars? - Și alea au axuri! - Dar piesele DUPLO? - Dar dacă le lipești? - Putem merge la culcare? Mi-e frică! - A mai rămas ceva de mâncare? Văzând că lumea era deja agitată, șeful de patrulă conduse toate minifigurinele de-a lungul plăcilor verzi și măslinii care reprezentau drumul spre cabană, spre culcare. Zece minute mai târziu, după ce toată lumea dormea, ieși în fața cabanei pentru a respira aerul curat ce se găsește în jurul construcțiilor gri de peste 50 de cărămizi înălțime. Stelele erau ascunse și liniștea absolută domina peisajul. Istovit până în miezul plasticului, șeful de patrulă își întoarse spatele și porni și el spre odihnă. În timp ce mergea spre cabana sa, din neatenție își lovi brațul de o cărămidă 1x4 care ieșea în afară din peretele casei. Se uită mai aproape și observă că piesa fusese pusă cu un stud mai la stânga decât trebuia. Realizarea faptului îl lovi ca un proiectil dintr-un lansator cu arc. Încremeni. Vântul început să adie încet și amenințător, și parcă purta un sunet îndepărtat, care semăna cu o voce... O voce care parcă spunea... „Pfai... iar am greșit ceva...” Ceva foșni în copacul de deasupra lui.   Ok, m-am jucat un pic de-a povestitorul, dar subiectul de astăzi chiar este separatorul de piese, acea piesă ciudată care ajunge să îți umple un sertar întreg dacă ești genul de persoană care păstrează tot dintr-un set.   Din experiența personală și cea a prietenilor mei din vremea aceea, separatoarele obișnuiau să fie mai rare. De-a lungul copilăriei mele am folosit unghii, dinți, lame de ras (nu e o idee bună!) și câte și mai câte pentru a separa două piese încăpățânate, când în tot acest timp exista un instrument specializat pentru asta, și exista chiar de ceva vreme!   Primul model de separator (codul 5008) a apărut chiar în 1987, și era o bucată trapezoidală de plastic gri, care putea separa plăci și cărămizi și cam atât. Cinci ani mai târziu, același separator a fost repus în circulație cu un cod nou, 821, dar fără alte modificări asupra formei sau funcțiilor. În 1996 un nou separator apare, cu codul 630, dar având schimbată doar culoarea – verde. Acesta a ajuns să fie mult mai comun decât cel gri. Abia în 2011 avea să apară un design nou, cel pe care îl știm astăzi. Folosea același cod ca și modelul din 96, însă avea două funcții noi: un cap de ax Technic pentru a ajuta și la desfacerea construcțiilor cu axuri și pini, și o muchie subțire în capătul pârghiei pentru a desface plăcile netede care erau prevăzute cu un spațiu la baza piesei, special pentru a fi ridicate mai ușor.   Pentru cei interesați, separatorul de piese este un exemplu foarte interesant al unei pârghii de categoria I, indiferent cu care parte (în afară de cea de Technic) o folosești (mai multe despre asta știe profesorul sau profesoara de fizică, și cred că s-ar bucura foarte mult să fie întrebați, nu?). Acest nou separator a apărut timp de o perioadă foarte scurtă și în variantă verde, dar aceasta este foarte rară și nu a apărut decât în câteva seturi, printre care 10233 Horizon Express și 10232 Palace Cinema. Relativ recent, LEGO a început să creeze și o variație, cum este 853792 Breloc cu Separator de piese. Este exact aceeași piesă dar prinsă de un inel, ceea ce mi-ar fi prins foarte bine acum doi ani, când mă chinuiam să îmi transform singur separatorul de acasă într-un breloc. Cine ar fi crezut? Designul actual de separator pare să fie o variantă destul de completă, majoritatea conexiunilor dificile putând fi desfăcute cu ajutorul lui foarte ușor. Cea mai mare uzură are loc pe muchia pentru separat plăci netede, însă și acest lucru se poate remedia ușor de-a lungul timpului, folosind hârtie abrazivă fină. Până data viitoare vă las să vă gândiți la ce fel de îmbunătățiri ar putea fi aduse separatorului, sau ce modificări v-ar plăcea la el. Nu uitați că separatorul, folosindu-se de conexiuni LEGO, poate fi și el integrat în diverse construcții. Doar că piesele din jurul lui vor avea emoții... Spor la construit!