Tur-retur spre cerul azur: Naveta Spațială Discovery

– Bună ziua, bunico!
– Draaagul meu, de când nu te-am mai văzut, ia vină încoace să te pup! Da ce mare te-ai făcut, trebuie să mă sui pe scaun să ajung la tine! Ai mâncat azi?
– Da, cum să nu!
– Da, ai mâncat acu 2 zile după cum arăți. Ia stai jos, să îți dea bunica ceva ce n-ai mai avut până acum! Uite aici!
– Vai bunico! Racheta Saturn V! Mmmmmmm, miroase incredibil!
– Ți-a făcut-o bunica în trei trepte, cu modulele de comandă și aselenizare, exact așa cum îți place!
– Absolut fantastic, bunico! În viața mea nu am mai pomenit așa ceva!
– Țucu-te dragule, am știut că o să îți placă! Papă tot!
– Am mâncat tot, sunt plin ochi!
– Foarte bine, pentru că urmează felul doi! O porție maaaaare mare de tot de Modul Lunar Apollo 11! Uite cum l-a făcut bunica, așezat frumos pe suprafața Lunii pentru că tu ești Soarele meu lustrăcior!
– Vai de capul meu, bunico, ești incredibilă!
– Ia tot din farfurie! Nu e bun?
– Ba e mai bun decât aș fi crezut vreodată, simt că explodez!
– Dragu bunicii, uită-te la tine ce mare și frumos ești! Hai mai mănâncă!
– Uf, bunico, gata uite am înfulecat tot, abia mă mișc…
– Dar Stație Spațială Internațională nu vrei?
– Nu știu dacă mai…
– Hai că am făcut-o pentru tine!
– Știu dar…
– Mâine se strică, să știi! Am stat azi noapte până la zece să fac!
– Hai că gust un pic!
– Așa, ia acolo, vezi că are și o navetă mică spațială pe lângă, ia-o toată, că eu nu am ce face cu ea.
– *bleorf*… *scleompf*… foarte… foarte bun… pot să…
– A, stai că asta îmi aduce aminteeee…
– Vai nu…
– Aveam aicea rămas de la Rusalii…
– Bunico, oprește-te!
– Îți dau și să iei tot tot tot că numai pentru tine am păstrat. Unde e, oare?
– Te implor, te rog din suflet, stop!
– Măi să fie, unde am… Uite-o!
– Alo, poliția?
– NAVETA SPAȚIALĂ DISCOVERY!!!
– AJUTOOOOOOOOOR!!!

Așa mă simt eu acum. Doar că nu explodez decât de fericire! În ultimii câțiva ani, fanii LEGO Space au fost foarte răsfățați! Încă din 2017 când a apărut fenomenalul NASA Apollo 11 Saturn V ne-am dat seama că LEGO s-a pus serios pe treabă când vine vorba de istoria aerospațială. Nu cred că v-am povestit asta până acum dar în anul acela chiar și în magazinul special pentru angajații LEGO din Billund era o masă goală cu o hârtie pe care scria ”Ne pare rău, am rămas fără seturi Saturn V pe stoc, încercăm să aducem cât mai curând!” Era clar că succesul acestui set nu putea fi ignorat.

Au urmat alte seturi fenomenale precum Femeile de la NASA, Modulul de Aselenizare și Stația Spațială Internațională, cu printuri speciale, piese în culori metalizate și câte și mai câte! Nici nu bănuiam la vremea respectivă, când construiam micile navete spațiale incluse în două dintre acele seturi, că peste puțin timp LEGO ne va pune din nou serios pe treabă cu incredibila Navetă Spațială Discovery 10283! Am pregătit un video cu toate detaliile noului model la sfârșitul acestui paragraf, însă dacă ești ca mine și îți place să înveți despre istoria explorării spațiului, aș vrea să îți povestesc puțin despre naveta Discovery și de ce este ea atât de importantă! Citește mai departe!

Navetele spațiale au rămas în istorie ca un program zguduit de tragedii, controverse și multe muuulte depășiri de buget! Privind astăzi înapoi, probabil că doar spiritul aprig de competiție cu Uniunea Sovietică și un oarecare optimism (mai mult sau mai puțin meritat) al americanilor sunt factorii care au permis programului să demareze și să se desfășoare pe o perioadă atât de îndelungată. Prima navetă construită, Enterprise (numită după faimoasa navă din Star Trek), era inițial doar o platformă de testare a diverselor sisteme și nu era capabilă de zbor în spațiu. Planul era ca după ce se ajunge la un model final, Enterprise să fie modificată și actualizată pentru a putea îndeplini toate funcțiile unei navete complete. Acest lucru s-a dovedit mult prea scump (iar această frază va deveni o temă recurentă a programului). Până la urmă au mai fost construite 5 navete complet funcționale: Columbia, Challenger, Discovery, Atlantis și Endeavour.

Deși inițial era planificată o perioadă scurtă de timp între lansarea, recuperarea și relansarea fiecărei navete, costurile au crescut rapid iar provocările tehnice s-au dovedit a fi mult prea mari. Costul mediu de relansare a unei navete a fost de 450 de milioane de dolari, o sumă obscenă față de așteptările NASA. Din punct de vedere al timpului, aceeași situație. 54 de zile este recordul minim de timp dintre aterizarea și relansarea unei navete, pe când așteptările unora nu depășeau două săptămâni.

Despre primele două vehicule menționate mai sus știm din păcate prea multe deja. Challenger s-a dezintegrat complet la scurt timp după decolare în 1986. Motivul a fost cedarea dezastruoasă a unui inel de siguranță de la boosterul drept, din cauza temperaturii scăzute din dimineața lansării. Inginerii de la Morton-Thiokol, fabricatorii boosterelor, semnalaseră pericolul încă dinainte de lansare. Știau foarte bine că inelele nu fuseseră testate niciodată la temperaturi atât de mici și riscul era extrem de real.

Însă, așa cum se întâmplă de multe ori, capetele de la conducere au ales să nu asculte de specialiști din motive financiare. Inginerul NASA Bob Ebeling, conștient de problema tehnică, de toate discuțiile dintre NASA și Morton-Thiokol precum și de decizia finală, a mers acasă în seara aceea și i-a spus soției că a doua zi Challenger va exploda.

A rămas celebru momentul în care, în cadrul comisiei de investigare a dezastrului, legendarul om de știință Richard Feynman a scos o bucată de material identic cu cel al inelului de siguranță, l-a pus într-un pahar de apă cu gheață și a arătat întregii comisii cum materialul își pierde elasticitatea și rezistența la temperaturi mici. Challenger a fost un dezastru complet evitabil.

Columbia a suferit o tragedie din cauze similare, deși manifestată într-un mod diferit. O bucată din spuma izolatoare a rezervorului extern s-a desprins înainte de lansare, lovind aripa stângă a navetei. Acest lucru nu era problematic la lansare, însă exista un risc major ca plăcuțele de protecție termală de pe aripă să fie deteriorate din cauza impactului, iar în momentul reintrării în atmosferă să permită gazelor supraîncălzite din jurul navetei să penetreze aripa și să distrugă vehiculul. Din nou, într-un proces descris de către Diane Vaughan ca o ”normalizare a aberațiilor”, conducerea NASA a decis că daunele suferite de către navetă sunt tolerabile pentru că (parafrazez) ”s-a mai întâmplat și nu am pățit nimic”. Aceeași gândire care condamnase echipajul navetei Challenger i-a osândit și pe cei din naveta Columbia, care s-a dezintegrat la reintrarea în atmosferă, exact din motivele preconizate de către experți.

Din acest motiv am spus că naveta spațială a avut o istorie tulbure. Însă după ambele tragedii, odată ce investigațiile au fost încheiate și măsurile de siguranță luate, o navetă a fost aleasă pentru a relua programul de zbor și a reinstaura încrederea lumii în NASA. Iar acea navetă a fost în ambele cazuri Discovery!

Naveta Spațială Discovery (sau OV-103) a efectuat, în cei 27 de ani de serviciu, 39 de misiuni de succes în spațiu, printre care poate cea mai celebră este livrarea în orbită a Telescopului Spațial Hubble, pe care îl poți și tu construi ca parte a noului set LEGO 10283 NASA Naveta Spațială Discovery. Ea a avut și onoarea de a îl purta pe venerabilul John Glenn în spațiu la vârsta de 77 de ani, făcându-l cea mai în vârstă persoană care a mers în spațiu vreodată. Asta pe lângă faptul că a fost al treilea american în spațiu, primul american care să orbiteze Pământul și singurul membru al celor șapte piloți Mercury care să zboare pe Naveta Spațială. Și eu abia mai știu să merg pe bicicletă…

În total Discovery a parcurs aproximativ 238 de milioane de kilometri de-a lungul vieții iar astăzi și-a găsit binemeritata odihnă în Centrul Udvar-Hazy din Virginia. Dacă aveți ocazia să o vizitați, vă rog să o salutați din partea mea. Până una alta eu mă mulțumesc cu superba variantă LEGO care îmi va aduce aminte mereu că, în ciuda tragediilor care au umbrit povestea fantastică a navetelor spațiale, acestea rămân un moment extrem de important în istoria științei și a explorării umane.

Povestea navetelor spațiale însă nu s-a terminat complet. Motoarele lor nu au tăcut complet, ci vor cânta din nou în drum spre stele, atașate de colosalul sistem SLS pe care NASA intenționează să îl folosească inclusiv pentru a duce oameni pe Marte. Mă întreb dacă inginerii care au creat acele motoare și-au imaginat vreodată că ele vor ajunge chiar atât de departe. Sau dacă frații Wright, pionierii zborului uman, și-au închipuit în 1903 că o bucățică de pânză de pe aripa avionului lor va fi atașată de primul elicopter teleghidat care va zbura pe Marte chiar în luna Aprilie a acestui an.

Dar asta e o poveste pentru altădată. Dacă ai citit până aici, îți mulțumesc din suflet și până la următoarea noastră întâlnire îți urez spor la construit!

Lasă un răspuns