+40 759 025 788

Lungul drum spre sustenabilitate

Încă din anii 60, LEGO și gigantul multinațional Shell au avut o relație foarte strânsă. LEGO obținea plastic de la Shell pentru a-și produce piesele, iar Shell aveau un beneficiu în plus (pe lângă un partener de încredere), anume o campanie de imagine care în orice alt context ar fi greu de digerat mai ales în ziua de azi. Vorbesc desigur despre seturile LEGO care erau concentrate pe benzinării, camioane cisternă și alte asemenea utilaje decorate mare și vizibil cu logo-ul Shell.

Pentru a vă face o idee despre cât de fortuită a fost această colaborare, The Guardian raporta că parteneriatul LEGO-Shell-Ferrari din anii 2012-2014 ar fi avut o valoare de 116 milioane de dolari în relații publice.

Timp de mulți ani, acest parteneriat a prosperat fără incidente majore, însă pe la mijlocul anilor 2010 luna de miere a celor două companii a început să dea semne de sfârșit. Totul a început cu încercările repetate a companiei Shell de a începe lucrări de extragere a petrolului din zonele Arctice, insistând în ciuda tuturor amânărilor (apropo, dacă vreți o mică istorie a seturilor LEGO care au de a face cu aceste zone, avem un articol aici pentru voi). Evident că organizația Greenpeace avea să observe și să acționeze.

Una dintre mișcările cele mai inteligente în campania Greenpeace a fost să țintească Grupul LEGO, unul dintre cei mai mari parteneri Shell. Reacția inițială a CEO-ului LEGO Jørgen Vig Knudstorp a fost una de distanțare a companiei de problemă, spunând că Greenpeace nu ar trebui să implice Grupul LEGO în ceea ce este în esență un atac direcționat împotriva Shell. Conform spuselor sale, cel mai mare impact pe termen lung asupra lumii pe care LEGO speră să îl aibe este acela de a inspira copiii prin joacă creativă. A mai menționat de asemenea că Grupul LEGO intenționează să își onoreze contractul pe termen lung cu Shell, reînnoit în 2011.

Această declarație a fost dată în iulie 2014. În octombrie același an, Jørgen Vig avea să revină cu o declarație prin care să repete multe din argumentele exprimate în prima, însă cu o mică dar extrem de importantă adăugare: LEGO nu va mai reînnoi contractul cu Shell în 2014.

Campania Greenpeace folosise video-uri făcute de grupul Don’t Panic pentru a atrage atenția spre LEGO și Shell, iar acestea au devenit în scurt timp virale, adunând milioane de vizualizări. Argumentul principal al Greenpeace era că LEGO pune mai presus vânzările decât promisiunea ecologică făcută. Video-urile se găsesc și astăzi pe internet și arată o imagine sumbră a unui peisaj arctic construit din piese fiind înecat în petrol negru. Impactul a fost imediat.

Merită menționat în trecere că Grupul LEGO începuse din 2013 să ia măsuri ecologice, micșorând ambalajele seturilor, folosind cu aproximativ 4000 de tone mai puțin carton pe an (cifra avea să ajungă la 7000 în următorul an). Pe lângă asta și eficientizarea producției, Grupul LEGO s-a angajat ca până în anul 2020 să ajungă să producă mai multă energie decât consumă. Însă poate mai important decât toate acestea la un loc a fost mențiunea că producătorul danez va începe să caute surse sustenabile de plastic.

Înainte de a continua, haideți să examinăm puțin tipurile de plastic folosite de LEGO de-a lungul anilor. Deoarece lecțiile mele de chimie din liceu au fost mai mult de formă, vă rog să mă scuzați dacă greșesc numele substanțelor și să mă corectați în comentarii mai jos.

Primele piese LEGO produse vreodată erau fabricate dintr-un material numit acetat de celuloză (din 1949 până în 1963). Printre cele mai importante utilizări ale acestui plastic era pelicula de film, făcută înainte din nitrat. Pelicula de nitrat folosea o substanță extraordinar de inflamabilă care din punct de vedere chimic era identic cu nitroceluloza, un material folosit și în fabricarea munițiilor!!!

Dezavantajele acetatului de celuloză era însă faptul că nu își păstra forma, iar cu timpul piesele începeau să se încovoaie. Așa că LEGO a căutat o substanță mai stabilă, una care avea să devină materia primă principală folosită în piese: acrilonitril-butadienă-stirenă.

Cunoscut pe scurt ca și ABS, acest tip de plastic are o foarte bună rezistență la impact precum și o robustețe semnificativă. Printre proprietățile interesante ale sale e și faptul că nu este afectat de concentrații mari de acid clorhidric sau fosforic (deși vă sfătuiesc să nu testați acest lucru pe cont propriu!).

ATENȚIE!!! Nu încercați niciodată să dați foc la piese LEGO! În primul rând nu e de joacă cu focul iar în al doilea rând, deși ABS în forma sa solidă este absolut inofensiv, topirea și fierberea sa produce vapori toxici care izbucnesc în flăcări extrem de intense! Pe lângă asta, e păcat de piese și voi fi foarte trist!

Unul dintre dezavantajele ABS-ului este faptul că e o substanță opacă. Săracele minifigurine nu ar avea geamuri la clădiri și nici parbrize la mașini, vă închipuiți?

Așadar pentru piesele transparente, LEGO folosește policarbonat. Acesta este un termen umbrelă mai degrabă, policarbonatul fiind o grupă întreagă de polimeri termoplastici, dar nu se știe în mod public care anume e folosit de LEGO. Policarbonatul este un plastic mai tare și mai rezistent, însă are limitările sale când vine vorba de conexiuni între piese. Jamie Berard, în prezent conducătorul echipei de design pentru seria Creator Expert, a explicat că designerilor LEGO le este chiar interzis să utilizeze anumite conexiuni între piese făcute din policarbonat, deoarece acestea se prind foarte tare între ele și uneori nu mai pot fi separate fără a le deteriora. Policarbonatul este folosit uneori și pentru piese care au nevoie de extra rigiditate, chiar dacă nu trebuie să fie transparente.

Cel de-al treilea tip de plastic folosit are de-a face cu statistica pe care sigur ați mai auzit-o până acum, și anume cea care spune că LEGO este cel mai mare producător de roți de cauciuc din lume. Substanța din care sunt produse se numește stirenă-butadienă-stirenă. Un dezavantaj pe care l-am observat personal la această substanță e că după vreo 20 de ani cauciucurile tind să se întărească și să devină uleioase la suprafață. Acest lucru l-am descoperit pe pielea mea atunci când am găsit o cutie veche de piese în dulap, deși e posibil să fi fost la mijloc și condițiile de depozitare, caz în care e vina mea… of…

Cel de-al patrulea tip principal este polietena, cunoscută și ca polietilenă. Acest tip de plastic se folosește pentru piese precum plante, arme Bionicle, frizurile din LEGO Friends sau piesele ascuțite. Asta pentru că polietena e un plastic moale care previne astfel ruperea pieselor cu forme mai ciudate, sau rănirea pielii prin înțeparea cu un plastic dur cum ar fi ABS sau policarbonat.

Acestea nu sunt singurele substanțe folosite, mai este și folia de vinil folosită pentru velele unor corăbii sau pentru aripile unor dragoni, precum și multe altele.

Provocarea de a găsi o sursă sustenabilă pentru plastic a început în 2015. Grupul LEGO vrea ca această problemă să fie rezolvată până în 2030 și deși sună ca și cum ar avea tot timpul din lume, e de fapt una dintre cele mai mari provocări pe care le-a avut compania până acum. Numărul de factori care vor determina înlocuitorul ideal este mare și include și criterii precum sunetul pieselor atunci când sunt îmbinate. Sună absurd, dar cu toții am ajuns să cunoaștem în mod involuntar clicul inconfundabil LEGO și a devenit o parte importantă a experienței de joacă și construcție.

În momentul de față infrastructura LEGO este specializată pe formarea cu ABS, substanța pe care au folosit-o cel mai mult în ultimii 55 de ani. Nu cred ca exagerez dacă spun că Grupul LEGO este poate unul dintre liderii mondiali (dacă nu chiar primul) la cunoștințe tehnice despre acest plastic. Cum va afecta noua materie primă această expertiză?

Noile substanțe vor fi derivate din materiale reciclate și plante. Grâul a fost încercat deja, iar pentru piese transparente s-a încercat pastă de lemn. Chiar și surse precum algele au fost încercate, însă în momentul de față un polimer obținut din porumb pare să fie candidatul care se apropie cel mai mult de standardele foarte exigente ale Grupului LEGO. Niciuna din soluțiile de până acum nu este ideală, toate fiind puțin prea casante, dar se fac progrese. E important de menționat aici că în prezent toate plasticurile folosite de LEGO îndeplinesc aceleași standarde de sănătate și siguranță ca și cele folosite pentru materiale casnice precum pahare sau farfurii (ceea ce are sens, deoarece copiii mai pun piese în gură din când în când).

Anul acesta este primul în care vom vedea pe piață piese făcute din plastic sustenabil, însă nu vom putea să le distingem de cele vechi pentru că din punct de vedere chimic sunt identice (deși îi costă aproape dublu, ceea ce dovedește cât sunt de dedicați). Este vorba despre piesele care reprezintă plante, fabricate cum spuneam mai înainte din polietenă. De data aceasta însă ea nu provine din țiței ci din trestie de zahăr!

Deși e un pas relativ mic, este totuși cel care dă startul unei ere noi pentru LEGO și va fi foarte interesant de urmărit cum evoluează această încercare majoră de a înlocui bătrâna cărămidă de ABS. Compania tratează această problemă cu extremă seriozitate, investind 155 de milioane de dolari pentru a crea un centru dedicat găsirii noului material.

La final, e important să subliniem diferența dintre sustenabil și biodegradabil. Grupul LEGO a exprimat foarte clar faptul că intenția lor nu este de a crea piese biodegradabile, din mai multe motive. Cel principal este că piesele LEGO sunt reutilizate într-un procent extrem de mare, fie că sunt dăruite mai departe din generație în generație, fie că sunt vândute pe piața secundară. Valoarea lor nu scade, și deci nu prea sunt date spre reciclare sau aruncate. Un al doilea motiv este faptul că plasticul care se degradează și se descompune este și el un risc. Microplasticurile au ajuns să fie o sursă periculoasă de poluare a apelor și a uscatului, și încă nu există o soluție viabilă pentru eliminarea lor.

Ceea ce dorește Grupul LEGO este obținerea plasticului din surse care nu contribuie la distrugerea mediului și care pot fi reînnoite la infinit. Astfel industria combustibililor fosili este descurajată și deșeurile vegetale sunt folosite pentru ceva util.

Astăzi Shell nu mai este nici pe departe atât de prezent în seturile LEGO, promovarea sa fiind în cel mai bun caz la mâna a doua – există încă seturi precum 75889 sau 75879 de la Speed Champions care conțin mașini de curse pe care sunt aplicate autocolante mici și discrete cu scoica Shell, însă și acestea sunt puse în umbră de fantasticul set 75883 care include două mașini hibride! În rest singura firmă de energie care mai face apariții ocazionale în seturile City este venerabilul și fictivul Octan, care și el începe să treacă spre mașini electrice, cum se putea vedea în setul 60132 de acum doi ani (setul nu se mai găsește în comerț). Chiar și fetele de la LEGO Friends folosesc în noile lor mașini de curse fie puterea sunetului (41349), a plantelor sau a …prieteniei? (41352)

Ce credeți, va reuși LEGO să devină un jucător important în arena sustenabilității? Criterii precum sunetul pieselor și senzația tactilă sunt importante? Eu vă mulțumesc pentru că ați citit până aici și să ne vedem cu bine la următorul articol! Spor la construit!

Acest articol are un comentariu

  1. nu ma asteptam la atatea informatii intr-un articol de blog, foarte interesant ce face lego cu plasticul, le urez tot succesul din lume sa continue sa faca jucarii lego geniale

Lasă un răspuns

Închide meniul